REVENIRE                                                                                                                                                                          Ma intorc in seara asta aici dupa o zi putin mai bizara o zi de noiembrie misterioasa,spun bizara deoarece spre trezire cand eram in somnul paradoxal am visat ca bunicul meu murise a doua oara si avea o rana deschisa la piciorul stang drept pt care m/am dus la biserica i/am aprins o lumanare si m/am rugat pt sufletul lui stiu ca e acolo undeva sus si ma /ne priveste ,tot azi am vazut un accident pe o trecere de pietoni cutremurator,ca sa vedeti ce scurta si imprevizibila e viata unui om,intr/o clipa ceea ce este dispare sau trece undeva in amintire in amintirea celor dragi,in amintirea cunostintelor,in amintirea unoar oameni care treceau pe langa in clipa in care sufletul se urca spre eternitate chiar si in amintirea strazii care a fost stropita cu sangele unui om nevinovat,asta/i viata o ata pt unii e mai groasa pt unii mai subtire,nimeni nu stie de unde si pana un se intinde calatoria noastra aici,stim cand ne nastem dar nu stim cat calatorim si de multe ori nu stim nici de azi pe maine care este itinerarul nostru concret,suntem actori pe o scena formata din bucatele minuscule fiecare bucatica reprezinta un individ/un ins/un eu pacat ca aceasta scena nu o vedem compacta fiecare ,un tot unitar pe care nu ar trebui sa il vedem separat din pacate cei mai multi dintre noi au o gandire si o viziune putin limitata si vor sa separe acest tot unitar,aceasta scena ai caror actori suntem toti,motiv pt care ajungem la eu sunt eu,tu esti tu,ei sunt ei etc si nomeni nu are rol in viata nimanui,ei bine nu e chiar asa,sau nu e asa deloc SUNTEM UN TOT UNITAR fiecare are un rol in viata noastra atat familia,cat si prietenii,cat si o persoana aparuta instantaneu pe strada cu care schimbam cateva idei sau ne cere o simpla informatie chiar si o simpla idee sau o informatie ne poate schimba o clipa,faptul ca putem ajuta pe cineva cu raspunsul la intrebarea stiti cumva cat e ceasul ne poate schimba starea de spirit in bine,ma rog sunt multe de spus ideea e ca daca am fi mai deschisi cu sufletul am realiza acest tot,pacat ca societatea ne face superficiali si individualisti eu,eu,eu,eu,eu,eu si iarasceva eu am,fac,pot,etc,daca am spune mai des si mai sincer noi,noi,noi,noi lucrurile ar sta putin altfel ar fi mai multa pace,armonie,belsug si mai multa fericire in definitiv,toti asta cautam pe acest pamant FERICIRE,si o cautam cu inversunare toti in fiecare zi dar cei mai multi o incurca cu placerea care e mai mult pt trup si de aici provine raul in lume si scena se rupe in bucatele imprejmuite de sarma ghimpata,adevarata fericire o dobandim nu aici ci undeva in eternitate dar pretul pt asta  este unitatea aici si toleranta,compasiunea,daruirea dezinteresata,empatia si tot ce tine de stratul nostru profund asa ca toti vrem sa fim fericiti aici cat si in eternitate deci sa incercam sa devenim mai fericiti in straturile noastre profunde prin gesturile si vorbele noastre in fiecare zi,chiar daca e noiembrie si e ceata si ai piedut autobuzul si semaforul e rosu si ti/a trecut si o pisica neagra calea si colac peste pupaza la ora 8/05 seful te cheama la o sedinta de nivel inalt fara sa te fi anuntat in prealabil,so... haideti sa traim asa cum trebuie cu bucurie in suflet si empatie pt ca in final sa legem roadele dulci ale fericirii eterne.                                   21 noiembrie Mi-am propus ca in fiecare seara sa scriu cel putin cateva randuri referitor la ziua pe care am parurs-o indiferent daca este o zi banala si poate uneori plictisitoare fie ca e o zi mai speciala,mentionez ca incerc sa imi fac toate zilele speciale pt ca am testat pe pielea mea ca pot sa fac o zi neagra sau gri sa o aduc in lumina stralucitoare bineinteles cu ajutorul si bunavointa Divinitatii<pot totul intru Domnul care ma lumineaza si ma intareste!nu zic ca e mereu usor si ca nu am caderi in optimismul acesta autoimpus dar oricum cu credinta ,rabdare si perseverenta rezultatele se vad si vor fi si mai vizibile in ani cam asta e filozofia vietii mele e o filosofie destul de greu de aplicat uneori dar stiu ca nimic din ceea ce e benefic,si util pe termen lung nu se obtine usor si asta am constatat in toate domeniile vietii pornind de la absolvirea unor studii superioare care necesita efort intelectual si fizic in acelasi timp pt ca nu ai chef chiar in fiecare zi sa te trezesti sa mergi la cursuri sau sa dai nu stiu ce probe fizice,dar totusi iti iei inima in dinti uneori cu teama ,alteori cu neincrederea in propriile forte si incerci sa faci fata,nu intotdeauna am reusit am avut si multe infrangeri in viata scolara,dar mi-le-am asumat,pt ca TELUL trebuia atins,bineinteles ca perseverenta pe langa credinta in Divinitate si fortele proprii joaca un rol ff important as spune ca in unele momente cand iei multe palme peste fata, fara perseverenta nu ai reusi sa te ridici ci ai ramne intr-o mocirla care te-ar frustra toata viata asa ca e cel de al treilea stalp in formarea si evolutia unei fiinte,cel mai important insa este ca perseverenta sa fie traita si aplicata in sens pozitiv,perseverenta catre evolutie spirituala,intelectuala,familiala etc.Si iata ca se aproprie sarbatorile incet,incet orasul in multe zone s-a umplut de luminite cu toate ca e cam devreme dar fiind vorba de o sarbatoare atat de profunda Nasterea  Domnului cred ca e bine sa dureze cat mai mult acest spirit,bine ar fi sa se intensifice latura spirituala a acestui sublim si milemnar eveniment nu doar latura materiala pt ca traim prea mult in material si pana la urma avem nevoie atat de putin material de exemplu tot cu cateva haine ne imbracam,tot intr-un pat dormim si tot paine cu ceva mancam iar ca mijloc de locomotie primar tot picioarele le folosim in 99,99% le folosim,atunci itrebare: pt. ce cautam atat materialul??? am devenit obsedati de material ,de verbul a avea,a acumula,din ceea ce am citit si experimentat pe propria piele el vine din lipsa fundamentalului,a cautarii umplerii unor goluri sufletesti :ne simtim insuficient iubiti si suplimentam asta  prin mancare,ne simptim poate prea putin apreciati la serviciu ne cumparam 7 bluze intr-o saptamana si exemplele de acest gen pot continua,aici pierdem controlul,l-am pierdut si eu si m-am manifestat si eu asa si mai am unele manifestari cateodata,de fapt cautam in exterior ce ne lipseste in interior ,ar trebui sa cautam tot  acolo in interior in izvorul fiintei noastre acolo e pacea,acolo,e aprecierea,acolo e iubirea acolo e ACEL CEVA care ne iubeste consecvent,ne apreciaza constant,ne ofera raspunsurile pe care le cautam,stiu e greu sau chiar f greu sa patrundem acolo,da acolo in noi insine,pt ca ne-am uitat strafundul,izvorul nostru,si nu traim acolo ci in afara,si de aici uneori frica noastra fata de noi insine,fata de gandurile,fata de propriul nostru izvor,pt ca suntem prea departe,prea superficiali fata de sursa,traim prea in trecut ori prea in viitor si uitam in fiecare zi ca fiecare moment e unic si irepetabil ca ieri a fost ieri si ca nu va mai fi niciodata,va ramane doar o simpla amintire un simplu ieri care cu timpul va fi uitat,AZI conteaza cel mai mult,iar maine e ceva de care nu vom fi niciodata siguri,e ceva pt care nu exista certutidini,MAINE e doar :vis,speranta si bineinteles toti speram ca maine sa fie certitudine.De aia unii traiesc fericiti cu o bucata de paine si o cana cu apa,dar traiesc fericirea zilnica ca un fluture le/a atins palma,ca vantul le/a mangaiat pletele,sau ca pur si simplu au pierdut un troleibuz care venise si asa dupa o jumatate de ora prilej pt care au putut ridica privirea sa poata admira impresionanta Casa a poporului,in asta consta a fi fericit a vedea in orice inconvenient o parte buna,si in a te bucura in fiecare zi chiar de simpla managaiere a soarelui,de aia zic sa coboram in noi la izvor,sau la sursa numai atunci putem sa traim prezentul si sa fim noi asa cum am fost creati inainte ca societatea,familia si educatia sa ne impuna canonele lor de conduita,grija a zilei de maine,pt ca numai asa vom fi fericiti coborand cat mai des  la Izvor,viata e scurta pe acest pamant asa  ca hai sa fim fericiti si sa traim prezentul bineinteles cu responsabilitate,dar neuitand niciodata prezentul si clipa de acum care este unica.So Carpe diem dar cu maturitate,respect pt tine si pt semenul tau!!Sa fim iubiti in fiecare clipa!!!!!!!!!

noiembrie/timp de visare spre alte lumi

Iata/ma sau iata/ne ajunsi si in noiembrie o luna de toamna plina de mister,in traditia catolica o luna care incepe cu sarbatorirea zilei tuturor sfintilor si continua cu ziua mortilor ,sau zilele mortilor pt ca se considera a fi toata luna noiembrie.Pt mine a fost o luna buna cu toate ca am pierdut si o prietena,un om deosebit,dar sunt convinsa ca deja traieste intr/o alta lume ,o lume a superiorilor sufletesti,lumea nonspatiului si nontimpului,o lume a iubirii si a frumosului.Sa continui cu aceasta luna pt ca mi/am propus schimbari atat in plan fizic cat si in plan spiritual<in plan fizic am inceput o cura de trei zile ,de fapt nu e o cura ci vreau sa fie un nou mod de viata,cei drept nu spun ca e usor,pana acum e usor dar sigur va fi ceva mai geu cel putin in prima luna,dar cu o vointa de fie si cu ceva ambitie sper sa reusesc,vreau sa devi o alta EU,nu ca acum nu as fi ok,dar nu vreau sa ma mai limitez la acest ok si atat,vreau sa fiu eu asa cum imi doresc in primul rand pt mine,sanatatea mea cat si pt cei dragi ai mei,in ceea ce priveste planul spiritual continui sa ma documentez si sa aplic ceea ce am invatat in ultimii 3 ani,nu imi reuseste intotdeauna dar oricum zic ca ceva roade se vad,pt asta vreau sa ii multumesc Bunului Dumnezeu ca mi/a luminat calea si mi/a indrumat pasii sa ajung cu bine aici si sper ca si de acum inainte sa ma ajute in parcurgerea acestui itinerar numit VIATA.Daca nu reusesc intotdeauna sa aplic ceea ce am invatat si continui sa invat nu inseamna ca mi/am uitat telul,doar ca uneori ca noi toti am orgoliu ceea ce nu e bine,ceea ce atat mie cat si tuturor ne impiedica evolutia,desigur orgoliul nu este si nu va fi niciodata un atu spre evoltie nici umana,nici spirituala si de nici o alta natura.Azi e cam innourat afara timp perfect pt o canuta cu ceai,o carte pt suflet si ceva reflectii,m/am apucat mai devreme sa citecs Kahlil Gibran/Profetul,o carte foarte interesanta plina de esenta pe care o recomand tuturor.Gata ma apuc de citit ca am ajuns doar la pagina 28 si e o dupa/amiaza excelenta pt citit.Bye revin in curand!